Există multe definiții ale traumei, dar tocmai pentru că există numeroase variante, intervine și multă confuzie. Din perspectiva mea, definițiile folosite de Gabor Mate, Peter Levine și Stephen Porges sunt printre cele mai clare, ușor de înțeles și integrat:
Trauma este ceea ce se întâmplă în interiorul nostru ca rezultat a ceea ce ni s-a întâmplat în trecut. Simptomele traumei sunt vizibile și sunt trăite de persoana traumatizată în prezent. Atunci când o persoană experimentează diferite blocaje în anumite domenii ale vieții sale, când resimte anxietate, depresie, atac de panică, frici nenumărate care îi limitează calitatea vieții, dependențe (de tutun, alcool, internet, sex, muncă, sport, etc), tulburări mintale, somatizări – motivul din spate este de cele mai multe ori existența traumei. Trauma NU este reprezentată de moartea cuiva drag, de abandon, de abuz, de violență, etc. Astfel de evenimente pot fi doar momente declanșatoare. Trauma apare atunci când intervine un blocaj în procesul de autoreglare al sistemului nervos. Acesta e motivul pentru care avem nevoie să lucrăm cu mintea, cu emoțiile, dar și cu corpul, pentru a vindeca o traumă.
În același timp, trauma este ceea ce ținem în interiorul nostru în absența prezenței unui alt adult față de care să ne simțim în siguranță. Suntem ființe sociale. Avem nevoie să fim acompaniați în momentele dificile (are loc astfel procesul de co-reglare al sistemului nervos) sau în cele reparatorii, cu putere de vindecare. Avem nevoie de conexiune. În engleză sună și mai bine: ”we need to be witnessed” – atât în situații de stres, cât și în momentele de vindecare.
Aș vrea să mai știi că trauma nu apare doar în urma unui eveniment violent. Printre evenimentele declanșatoare cele mai des întâlnite, putem aminiti: stres/abuz/traumă resimțite de mama în perioada în care era însărcinată sau la nașterea bebelușului, în perioada copilăriei mici sau ulterior în viață, dacă te-ai simțit abandonat/ă, singur/ă, ai simțit că nu există nimeni care să îți poată oferi alinare și să te ajute să te simți în siguranță, dacă ai simțit că nu te poți baza pe nimeni când aveai o problemă, că nu te poți exprima liber, că nu îți poți manifesta emoțiile, dacă ai suferit abuzuri de natură sexuală, fizică sau emoțională, dacă ai suferit un eveniment chirurgical dificil, sufocare, înnec, accident, dacă ai fost martor sau ai trecut printr-o situație de teroare sau ai fost foarte aproape de moarte, dacă ai trecut printr-o pierdere dificilă, etc.
Atunci când avem alături de noi o persoană care poate conține emoțiile noastre și are puterea de a fi prezentă lângă noi, chiar și în cele mai dificile momente, avem șanse mari să metabolizăm avalanșa de emoții și să reintrăm în zona de echilibru interior, fără a rămâne traumatizați din cauza unui anumit moment dificil prin care am trecut.
Astfel se explică și motivul pentru care terapia funcționează. Terapeutul joacă rolul persoanei față de care clientul se poate simți în siguranță, alături de care poate finaliza ciclurile neîncheiate ale sistemului nervos autonomy și poate învăța autoreglarea.
În cazul în care te-ai regăsit în oricare dintre situațiile descrise mai sus, aș vrea să știi că nu ești singur/ă. De fapt, majoritatea dintre noi suferim numeroase traume pe parcursul vieții. Dar aceasta nu e o sentință la o viață plină de suferință. Există numeroase căi prin care te poți elibera de condiționările acestor traume, iar psihoterapia integrativă și somatică se numără printre ele. În fiecare dintre noi există resursele necesare pentru a ne recăpăta starea de echilibru, e nevoie doar să ne reamintim de ele, să le redescoperim. Sunt aici pentru tine dacă îți dorești să parcurgem această călătorie împreună.
Comments